Hrusca si Norris

Inceputurile relatiei mistice dintre Stefan Hrusca si Chuck Norris – Partea 1

Prolog

A fost odata ca-n povesti, ca de nar fi nu sar mai povesti, demult… pe cand oamenii nu existau si nici extraterestrii, iar timpurile erau atat de vechi incat eroii nostri: Hrusca si Norris nici nu auzisera inca de Pamant si ere glaciare, despre clima si animale, despre voluntar si neinvoluntar, o vreme in care doar Lerul si IarasiLerul colindau suprafata Pamantului si a altor planete la care nu ne vom referi aici.

Hrusca era mitic, inca de la inceput. Si stia asta. De fapt, incepuse chiar sa se plictiseasca. Forma sa imateriala multidimensionala ii permitea aceasta luciditate deplina. Lerul era in El si el era in Ler.
Dar vroia altceva. Asa ca uimi lumea fiintelor atotputernice in ziua in care merse in fata Consiliului si spuse ca vrea sa creeze Materialul. Stupoarea de pe fetele lor multidimensionale ii smulse lui Hrusca un zambet lapidar.
Il amuza si nehotararea evidenta a tanarului Norris, cel mai tanar dar cel mai puternic membru al consiliului. Desi era -The chosen one- pana si Norris fusese surprins de ideea lui Hrusca. Auzise zvonuri insa nu putu sa creada pana nu auzi cu urechile lui multidimensionale. Hrusca ii patrundea prin ganduri lui Norris si stiu ca avea odata si odata sa-l urmeze. Dar nu inca.
Lundu-si binete de la Consiliu, renunta fara nici un regret la forma lui spirituala pentru cele 3 dimensiuni la care visase atat de mult. Cu greu primi unul dintre Infinituri pentru a-si depozita micul si bicisnicul lui univers 3D de la una dintre membrele Consiliului care il iubea la infinit dintotdeauna. Nu avea sa se mai intoarca printre Ceilalti niciodata. Nici macar la Ea, desi il implorase cu lacrimi multidimensionale.
Reducerea la 3 dimensiuni a fost reducerea la absurd pentru Hrusca. Nu si-ar fi putut inchipui ca va fi atat de diferit. Insa, decis sa mearga pana la capat, isi zise ca trebuie sa coboare si alese una din planete la intamplare, ceea ce nu facuse niciodata pana atunci.

Inceputurile relatiei mistice dintre Stefan Hrusca si Chuck Norris – Partea 2

Totul era pe cat de nou pe atat de ciudat. Urma o perioada de acomodare cu Materialul care avea forme stranii pe planeta plina de pamant pe care el o alesese ca habitat.
Prima zamislire a lui Hrusca a fost renul, care ii amintea de vechi cunostinte multidimensionale.
Lerul era cu el si-l ajuta sa faca tot ce isi propunea. Zilele se scurgeau fara sfarsit, dar Hrusca nu se mai plictisea ca alta data. Incerca tot ce-i trecea prin cap, printre care diferite forme de stari de agregare a materialelor. Ii placea sa se joace cu apa atat de mult incat a inventat precipitatiile de diferite feluri.
Intr-o zi, precipitatiile plasmatice il omorara pe renul care ii tinuse companie lui Hrusca atata timp.  A fost primul moment de durere din viata lui Hrusca. Acel sentiment il uimea si il contraria deoportiva.
Astfel aparura colindele, pe care Hrusca le-a cantat renului mort la infinit, de 2 ori. Cantand atatea colinde, Hrusca ajunse sa le iubesca tot mai mult, dar nu avea cu cine sa impataseasca aceasta experienta deoarece singurul lui prieten, renul, era mort.
Si astfel Hrusa se simtea singur… si tot astfel incepu Creatia.
Hrusca ajunse sa se identifica cu tarana din care creea toate lucrurile si cu creatia lui. Astfel, creea omul, care fu plasmuit pe cantec de colinde. Facu si extraterestrii, care in loc de colinde la nastere au auzit tipetele copiilor oameni si din aceasta cauza iesira diformi si trogloditi. Cu lacrimi in cei 4 ochi, il rugara pe Hrusca sa nu-i lase sa se faca de rusine in fata oamenilor si sa fie aruncati pe alte planete.
De atunci si pana acum oamenii vorbesc despre o razbunare a extraterestrilor care va sa vina, insa nu cat timp Hrusca va fi pe Pamant, neindraznind sa-si infrunte Creatorul.
Hrusca deveni una cu creatia sa si lua forma umana pentru a le putea canta colinde oamenilor folosind instrumentele rudimentare menite pentru doar 2 brate si o gura. Desi odata cu restrangerea la acele forme de exprimare colindele isi pierdura din forta pe care le-o daduse Lerul pana atunci, ramaneau principala forma de desfatare a oamenilor. Hrusca fu de acord ca asa e mai bine, oamenii lui nefiind inca pregatiti pentru atat Ler.
Si oamenii crescura si se inmultira, astfel incat Hrusca fu nevoit sa colinde chiar si in 5 locuri in acelasi timp. Oamenii dornici de colinde si Ler inflorira si isi construira civilizatii sub obladuirea atenta a lui Hrusca care simtea ca isi indeplinea menirea in ceea ce era existenta insasi.
Astfel trecu prima ninsoare facuta de Hrusca pentru oameni, cunoscuta si azi sub forma de “a treia era glaciara”.
Totul era perfect in Paradis pentru o lunga perioada, iar oamenii incepura sa dezvolte capacitatea de a stapani ei insisi Lerul…
Insa Materialul lui Hrusca incepuse sa fie ravnit si invidiat de catre unii dintre Ceilalti. Multi din Consiliul de alta data erau acum dornici sa incerce si ei Materialul.
Si astfel incepu Invazia. O singura fiinta o putea opri, si aceasta era Norris.
Inca nehotarat, acesta statu sa se gandeasca pana la infinit inainte sa ia o decizie.